Centrul national al restauratorilor de monumente istorice

1.Titlul proiectului: Centrul national al restauratorilor de monumente istorice

2.Nota obtinuta: 9

3.An realizare proiect: 2012

 

Descriere proiect:

Tema propune proiectarea unei construcţii care să adăposteasc sediul Centrului Naţional al Restauratorilor de Monumente Istorice in centrul vechi al Bucurestiului, pe un teren de 4200mp aflat la intersecţia Căii Moşilor cu Strada Paleologu. La Nord este Calea Moşilor, la Est se invecineaza cu Hanul Solacolu şi alte două construcţii existente, la Sud cu o construcţie P+1 şi alte două parcele, iar la Vest este str. Paleologu si un imobil de 5 etaje.

Exercitiul compozitonal si functional a constat in insertia unei constructii in secventa urbana fara a submina valoarea arhitecturala a ansamblului Hanul Solacolul. O alta problematica a proiectului a fost rezolvarea calcanului creat de locuinta colectiva P+5, ca vecinatate a sitului studiat.

Unul dintre scopurile noului obiect de arhitectura a fost acela de a asigura o functiune complementara hanului, din punct de vedere estetic , han care, in viitorul apropiat, va fi supus renovarii si refunctionalizarii. Amplul proces de transformare, constand in restaurarea,consolidarea şi punerea în valoare a cladirii, va avea o puternică tentă turistică, cuprinzând funcţiuni care să aducă în actualitate atmosfera Bucureştiului sfârşitului secolului al XIX-lea: han, restaurant cu specific, comerţ tradiţional, librărie, magazine de suveniruri şi obiecte de artă romanească, galerii expoziţionale de pictură, sculptură etc.

Construit în 1859, la comanda fraţilor Solacoglu din Istanbul, Hanul Solacolu era o clădire luxoasă, unde trăgeau negustorii cu stare şi străinii de vază veniţi în oraş. Pe lângă valoarea arhitecturală, această construcţie fiind unică în Bucureşti, hanul prezintă şi o valoare memorială internaţională, deoarece acolo a locuit Liuben Karavelov, lider al emigraţiei revoluţionare bulgare, în ajunul Războiului de Independenţă.

In urma unui studiu amanuntit, istoric si urbanistic, am considerat oportuna interventia mea sub urmatoarele aspecte: crearea unui loc de reverenta, dedicat unei arhitecturi mult timp ignorate si reinstaurarea in constiinta colectiva a unei zone uitate de bucuresteni.

Strategiile adoptate in elaborarea proiectului sunt: realizarea unei zone publice de tip piateta, redand astfel spatiul comunitatii si transformarea institutului intr-un pol cultural si social.

Pentru a maximiza potentialul piatetei, am propus acoperirea partiala a acesteia cu o structura metalica inserata cu sticla. Astfel, isi pastreaza alura de apartenenta la spatiul public dar capata un caracter permanent, putand fi utilizata si in anotimpurile reci ca spatiu de promenada si de expozitie in aer liber. De asemeni, in urma unui studiu de lumina structura propusa s-a dovedit un instrument ideal in realizarea unui joc de lumini si umbre.

Un segment important al proiectului il reprezinta turnul cu ceas. Rolul principal al acestuia este de a sustine “capul” de perspectiva al intersectiei. “Dezvelirea” de caramida pe partea inferioara a turnului invita trecatorii intr-o dimensiune a artei si a arhitecturii epocii trecute concretizata prin micul muzeu interior. Se obtine astfel un dualism intre modernitatea constructiei de sticla si caracterul istoric al obiectelor prezente in muzeu.

Intentia a fost de a nu nega arhitectura existenta iar solutia a fost cea de a prelua ritmicitatea fatadei hanului de pe frontul nordic si de a utiliza caramida aparenta ca finisaj.

Un aspect ce a necesitat atentie deosebita a fost rezolvarea “trecerii” de la regimul de inaltime dictat de han si cel impus prin reglementari PUZ de imobilul de locuinte colective P+5. S-a mascat calcanul prin dispunerea zonei administrative si a redactiei de revista-ceruta ca functiune prin tema- in interiorul unui volum P+5 ce se articuleaza cu partea de constructie alipita hanului printr-o circulatie orizontala ampla desfasurata pe doua niveluri cu functiune de hol central si expozitie.

Functiune propusa: zona educationala-scoala de restaurare; zona publica cu sala de conferinta aferenta; alimentatie publica; redactie revista; administratie institut;administratie si depozitare a scolii de restaurare; spatii tehnice. Distribuirea functiunilor a fost realizata sub forma unor repere-ramuri ale cladirii, proiectate astfel: spatiile publice au fost situate la parterul si etajul corpului cu deschidere spre piateta, celula administrativa a fost dispusa pe 5 niveluri alipite imobilului P+5 de pe strada Paleologu si celula educationala, distribuita pe 2 etaje, a fost orientata spre o curte interioara ampla, amenajata peisagistic ca spatiu de recreere pentru studenti. Atelierele sunt amplasate pe parter pentru a facilita accesul materialelor iar salile de clasa, la etaj, cu ferestrele dand spre curtea interioara, beneficiand astfel de o mai buna izoare fonica.

concept Centru national al restauratorilor de monumente istorice

Centru national al restauratorilor de monumente istorice Sectiune Centru national al restauratorilor de monumente istorice schema functionala Centru national al restauratorilor de monumente istorice planuri functiuni Centru national al restauratorilor de monumente istorice Plan subsol Centru national al restauratorilor de monumente istorice Plan parter Centru national al restauratorilor de monumente istorice Fatade sectiune